Infatuata Primăvara

Primăvara mi-a trimis o scrisoare cu cerințe foarte exacte.

Îmi ordona sa-mi deschid ramurile sufletului si sa îmbrățișez cu ele răsăritul. Sa le înfloresc si sa le înverzesc.

Îmi ordona sa las vântul sa-mi scuture pletele, sa înroșesc câmpurile cu maci si sa ajut la nașterea unui mugur.

Îmi ordona sa alerg prin gradini cu duhul înverzirii si sa suflu peste pamânt un aer de viata noua. Sa scot toate vietatile din vizuini si sa umplu vazduhul de pasari calatoare.

Spune ca ar fi bine daca as scoate de la naftalina rochiile înflorate si sa le probez pe toate. Si mai spune ca ar trebui sa desenez pe chipurile oamenilor zâmbete pe care nicio ploaie sa nu le mai stearga.

Îmi cere multe aceasta infatuata primăvara. Ea nu stie ca anii tinereții mi s-au dus si ca pentru toate acestea e nevoie de verva, de energie, de fericire?