Categorie: Lumea reală

În ianuarie 1959 la St Pancras Town Hall, activista Claudia Jones, a organizat primul ,,Carribean Carnival” ca un act cultural de solidaritate și rezistență în contextul unei puternice tensiuni rasiale. Acesta a devenit în timp, o sărbătoare stradală plină de culoare și strălucire, cu trupe de masquerade, muzică soca, calypso, steel bands, bucurie colectivă și multă energie. Totuși, în ultimii ani evenimentul nu a fost lipsit de incidente grave soldate în 2024 cu două decese care au obligat organizatorii să introducă sisteme de recunoașterea facială.

Descris de cunoscuți ca fiind un bun prieten, un suflet vesel, bun și de soție ca un iubitor de animale, de muzică, de natură, Mircea Spiridon nu a fost doar un trecător anonim în această viață ci o persoană care prin faptele sale a lăsat amintiri în sufletele celor care l-au cunoscut.
Impresionantă a fost mobilizarea comunității de români care într-o singură zi au adunat 17000 de euro pentru repatrierea trupului neînsuflețit, în orașul natal, Tulcea.

Într-un interviu acordat jurnalistei Laura Loomer, Tom Schiller angajat al Marinei Militare, afirmă că Microsoft a permis inginerilor din China timp de un deceniu, să ofere asistență tehnică pentru sistemele cibernetice ale Departamentului Apărării al SUA (DoD) prin intermediul platformei sale cloud Azure, oferind personalului chinez acces la informații militare extrem de sensibile legate de siguranța națională. Loomer denunță această practică pe pagina sa X, susținând că a fost autorizată de administrația Obama și cere anchetă penală pentru Microsoft. Potrivit Propublica.org „aranjamentul” s-a bazat pe cetățeni americani cu autorizații de securitate cunoscuți sun numele de „escorte digitale” pentru a supraveghea activitatea inginerilor străini cu scopul de a preveni acțiunile de sabotaj și spionaj. Publicația susține că în realitate aceste „escorte digitale” nu au pregătirea tehnică necesară pentru a supraveghea personalul străin cu abilități mult mai avansate.

Microsoft nu a negat că astfel de angajamente au avut loc în trecut dar afirmă că a făcut modificări legate de asistența pentru clienții guvernului american pentru a se asigura că nicio echipă de ingineri cu sediul în China nu mai oferă asistență tehnică pentru serviciile cloud guvernamentale ale Departamentului Apărării și că angajații la nivel global „nu au acces direct la datele clienților sau la sistemele clienților”. De asemenea, Microsoft a declarat că are un proces intern de revizuire cunoscut sub numele de „Lockbox” fără a oferi detalii despre funcționarea acestuia.

De menționat că în 2019, Microsoft a câștigat un contract controversat cu Pentagonul în valoare de 10 miliarde de dolari, în cadrul programului Joint Enterprise Defense Infrastructure care a fost anulat în 2021. Un an mai târziu însă, a semnat un alt contract de servicii cloud în valoare de 9 miliarde de dolari, plasând-o din nou ăn centrul infrastructurii IT de apărare a SUA.

Luni 7 iulie 2025, Olivier Marleix, președinte al grupului parlamentar Les Républicains, a fost găsit spânzurat în locuința sa din Anet. Considerat a fi un om de onoare, devotat interesului național, discret și apropiat de oameni, Marleix a îndeplinit mai multe funcții: primar al orașului Anet (2008-2017), vicepreședinte al consiliului departamental din Eure-et Loir, consilier al fostului președinte Nicolas Sarkozy (2009 – 2011). El a fost cel care în 2017, pe atunci președinte a unei comisii parlamentare privind politica industrială franceză, a demarat o anchetă cu privire la vânarea parțială a ALSTOM, un simbol al industriei energetice și feroviare franceze, către gigantul american General Electric. Marleix a investigat condițiile și legalitatea vânzării deoarece tranzacția a fost una destul de controversată afirmându-se că s-a realizat în absența unei dezbateri parlamentare clare și pe fondul unei presiuni din partea Departamentului de Justiție al SUA care deținea unele dosare judiciare împotriva ALSTOM. La data încheierii contractului de vânzare cumpărare, în 2014, ministru al economiei, cel care a aprobat tranzacția, era tocmai Emmanuel Macron care a fost chemat la audieri și acuzat de lipsă de transparență, colaboraționism economic cu interese externe și lipsă de viziune industrială. Marleix a acuzat statul francez că nu și-a jucat rolul de garant al interesului național, ceea ce l-a transformat într-o voce puternică a dreptei naționaliste dar a contribuit și la marginalizarea sa în anumite cercuri politice.

Deși suspiciunea este de sinucidere, anchetatorii încă investighează circumstanțele exacte și au deschis o anchetă penală care implică și autopsia. Oficial nu s-a stabilit nicio legătură între moartea sa și ancheta ALSTOM dar anumite voci speculează că ar putea fi implicați anumiți factori politici sau de securitate. Oricum, ca și în alte asemenea cazuri, adevărul îl putem doar bănui dar cu siguranță nu-l vom descoperi prea curând.

La sfârșitul lunii mai, Senatul a votat pentru legea Vexler, inițiată de către Silviu Vexler, care stabilește sancțiuni drastice în România pentru discursurile și gesturile publice de extremism, antisemitism, xenofobie sau promovarea criminalilor de război. La începutul lunii iunie și Camera Deputaților a votat „pentru”, legea așteptând în prezent promulgarea. Inițiatorul proiectului afirmă că legea se concentrează exclusiv pe ideologii anti-democratice și că legislația actuală era învechită.

Întrebarea care rămâne totuși este cine stabilește care sunt limitele unui discurs extremist și pe ce criterii? În plus, ar fi interesant de aflat de ce suntem singura țară din Europa care va aplica pedepse drastice directe inclusiv pentru fapte comise online. Menționez că deși legea Vexler se aliniază cu Decizia – cadru 2008/913 JAI, a Consiliului Uniunii Europene, doar Austria mai aplică pedepse de până la 10 ani.

Pe 25 iunie 2025, o altă lege propusă de Silviu Vexler, de fapt o modificare la cea promulgată în 2023 (legea 284), permite ca orice proprietate din România să poată fi atacată printr-o simplă solicitare de retrocedare care poate conține doar date generice de identificare (dar suficiente !?), inițial fără a fi nevoie de alte acte doveditoare. Deci, noua lege permite depunerea cererilor cu documente incomplete, (acestea putând fi depuse până la soluționare) și acceptă declarații pe propria răspundere în lipsa unor acte dispărute.

Alba Iulia a devenit orașul meu de adopție. Chiar dacă locuiesc la mică distantă de acesta, am început să-l îndrăgesc așa cum este, cu toate aspectele ale pozitive și negative (puține), așa cum iubești o persoană, cu bune și rele. Ori de câte ori pot, merg să sărbătoresc alături de „el” evenimentele importante.

„Corectitudinea politică” ar putea fi utilă dacă ar fi utilizată cu discernământ adică atunci când are la bază empatia și nu constrângerea ideologică, când este folosită în favoarea drepturilor omului și nu împotriva libertății de exprimare sau ca un instrument de sancționare publică.