Migrația ilegală un motiv de revolte

În aceeași notă cu articolul jurnalistului Traian Horia, adaug că pe 7 și 8 iunie, un grup de 15- 20 de persoane purtând veste reflectorizante și torțe, în apropiere de Ter Apel (sub Rütenbrock), au oprit autovehiculele pe ruta N366 pentru a le verifica (inclusiv portbagajele) cu scopul de a descoperi un eventual transfer de solicitanți de azil din Germania către Olanda. Această acțiune survine după ce din septembrie 2023, Germania a reinstaurat controale la toate frontierele terestre, pentru a preveni crima transfrontalieră și a reduce imigrația ilegală. Aceste măsuri au generat critici și nemulțumiri ale statelor vecine care acuză Berlinul că încalcă acordul Schengen .

Acțiunea civililor de la granița dintre Germania și Olanda nu a fost una violentă ci mai curând una menită să atragă atenția asupra presiunilor care se fac pe sistemul de azil și a nemulțumirilor populației legate de imigrația ilegală. De asemenea este un semnal de alarmă pentru europeni cu privire la politica internă în criza refugiaților.

Poliția olandeză a intervenit sfătuindu-i pe activiști să oprească aceste acțiuni pentru că, deși este de înțeles frustrarea lor, „legea nu poate fi luată în propriile mâini”.

Pe de altă parte, autoritățile germane au criticat ferm acțiunea susținând că doar forțele legale pot efectua astfel de controale. Ministrul de Interne german, Alexander Dobrindt, a declarat că așteaptă măsuri ferme din partea Olandei.

Problema migrației ilegale, a devenit critică în Europa în ultimii ani având impact economic, politic și social. Amintim că State precum Germania, Franța, Austria, Danemarca și Olanda mențin controale la frontiere, practicând excepții Schengen din motive de securitate . Aceasta afectează libera circulație și solidaritatea europeană.

Masacru în Austria

Fără așteptări

Prima concluzie a unora după aceste alegeri a fost că românii din țară au ales de această dată pentru ei și că nu înțeleg de ce diaspora este anti – europeană. Vă spun eu de ce pentru că am trăit ani mulți acolo. Românii din diasporă văd realitatea Europei în fiecare zi, o simt pe propria piele și vă asigur că în multe aspecte este diferită de ceea ce vedeți la televizor sau când mergeți în vacanțe.

Apoi, există persoane în lumea acesta a noastră care se erijează în formatori de opinie și care, după cum se pare trăiesc într-o bulă, total rupți de realitate, dar dau lecții și impun tendințe – cred ei. Un astfel de personaj este d-na Alina Mungiu Pippidi care vine să ne spună cum să-l percepem pe noul președinte „ales” și ce așteptări să nu avem de la el.

“Semnalul pe care toată lumea l-a înțeles în aceste alegeri este că nimeni nu a votat cu Nicușor Dan ca să se aleagă cu ceva.” – Serios doamnă dragă? Chiar nimeni nu se alege cu nimic din asta? Dar partidele care s-au coalizat (că unirea acolo a fost și nu cum o vedeți voi) oare nu vor cere nimic în schimb? Dar „suportul moral” venit din Franța oare nu va trebui răsplătit? Dar cei care de ani de zile s-au înfipt bine în niște fotolii pufoase în care dorm liniștiți în timp ce economia tării se prăbușește, oare nu vor dori să facă în continuare același lucru, ba dacă este posibil să se mute pe niște locuri chiar mai călduțe? Aaaa, da în opinia d-niei sale, nu ar trebui să ne intereseze asta ci doar că am putut păstra „lucruri fundamentale pe care le-am câștigat noi și cei dinaintea noastră, de la disidenții de sub Comunism, de la oamenii de la Revoluție.” Oamenii de la Revoluție au cerut libertate și democrație. Aceste două idealuri, le mai vedeți pe undeva prin țara aceasta, că eu și mulți alții pe care-i ignorați, nu le mai vedem.

Acum, care mai de care au ieșit să avertizeze că va fi greu, că nu trebuie să avem pretenții prea mari, că trebuie să suportăm ce va veni adică posibilitatea intrării României în război (suntem singura țară care am acceptat rachetele cu rază lungă de acțiune trimise de francezi), sărăcirea populației, instabilitate politică, diviziunea socială, menținerea în fruntea statului a partidelor care au îndatorat România între 2020 – 2023 cu 246,4 miliarde de lei.

Acceptă oamenii, că nu au de ales dar nu le puteți cere să nu pretindă schimbarea în care au crezut.

Programul Evars…

Franța, bastionul „democrației” și a multiculturalității și a noilor ideologii, a făcut public noul program ce va fi implementat din toamnă în grădinițe și școli, de fapt la toate nivelele de educație – Evars, «Programului de educaţie privind viaţa afectivă, relaţională şi sexuală» într-o nouă versiune, considerată de cei cu viziune progresistă prea «îndulcită» și de conservatori prea radicală. Apărătorii ideologiei de gen susțin că obiectivul final este de a învăța pe elevi noțiunile de bază despre consimţământ, sexualitate, diferenţe de gen, etc. considerate de ministra Educaţiei Elisabeth Borne ca fiind «absolut indispensabile» pentru prevenirea violențelor sexiste și sexuale. Pe de altă parte, apărătorii familiei , creștinii, conservatorii, spun că acest program promovează concepte radicale, contribuie la hipersexualizarea prematură a copiilor și normalizarea unor concepte care contravin familiei, firescului și intră în contradicție cu „dreptul internațional al părinților de a-și educa copiii conform propriilor convingeri” (aceștia nu au dreptul să refuze participarea copiilor la aceste ore).

O opinie personală – sigur că e necesară o educație sexuală în școli începând cu 12-13 ani, dar nu la grădiniță, la o vârstă când ei nu știu să diferențieze binele de rău, pentru că îi supune la o maturizare forțată, inadecvată acestei etape de dezvoltare a copiilor. Mai putem oare vorbi în acest caz de inocența copilăriei când lor li se vorbește de posibilitatea de a-și explora identitatea de gen și de a-și pune la îndoială sexul biologic? Mai putem vorbi de valori morale și creștine? Cu siguranță nu. Și de ce are nevoie lumea aceasta de o generație hipersexualizată? Ajută asta la procesul educativ? Am mari îndoieli. Cred că ajută mai mult la construirea unei dezorientată, bulversată, fără repere morale și fără identitate culturală.