29 iulie – despre opinii obiective

La o postare cu referire la media mica de intrare la Facultatea de Medicina din Cluj (5,22), cineva, o „prietenă”, mi-a răspuns:

„Sa fiu rea, am citit 2 postări și constat cât este de rău în Romania. Eu rămân încă o românca care crede ca este super în România și este mai dezastru în alte tari dar nimeni nu spune nimic pentru că așa este normal și frumos!”

Răspuns:

„Și în România că și în alte țări, există bune si rele…O postare negativă nu le șterge pe celelalte pozitive, pe care, probabil nu le-ai văzut….Și nici nu cred că trebuie să spunem că totul este roz doar că sa demonstrăm că suntem buni români. Opiniile ar trebui sa fie totuși obiective. „

Opinii obiective…Mai avem așa ceva?. Ne lăsăm duși de sentimente exacerbate, manipulați de politicieni, de jurnaliști, de prieteni, și vedem doar ceea ce vrem. Ne-au asmuțit unii împotriva altora si suntem ca niște câini ce mârâie unii la alții printre gard. Adică, de ce nu putem fi patrioți și cei din țara și cei din diaspora? De ce orice critica (care ar trebui sa fie constructiva) deranjează atât de mult? De ce nu putem accepta ca exista oameni care pot avea idei strălucite, influențate de un mediu extern? Hm…Multe semne de întrebare.

În alta ordine de idei, căldură mare Domnule!