30 Septembrie – despre toamna

Si ultima zi de septembrie…Prea repede se scurge timpul. Aproape ca nu mai are cum sa ia cu el ceva, atât de repede se duce. Poate ca mâine vom rămâne fără amintiri. Ce-ar fi atunci? Cum ne-am simți fără identitate, fără chipul părinților urmarindu-ne din umbra, fără copilărie, fără imaginea tuturor celor ce s-au perindat prin viata noastra. Ar fi o renaștere sau un gol imens?

Si e toamna…

Iubesc toamna pentru ca prin moartea naturii știu ca aduce speranta de viata nouă si de primavara, pentru ca-si scutura amintirile de peste an si te face sa le retraiesti cu nostalgie, pentru ca îmbracă pământul într-o mantie de culori, pentru ca e uneori atât de tăcută încât te lasă sa-ti asculti gândurile, sa te privesti pâna în adâncul sufletului. Iubesc toamna pentru ca are așa…un gust de struguri, de gutui si de pământ reavăn, pentru ca deschide porțile pentru învatare, pentru ca te îndeamna la visare…. Iubesc toamna pentru ca e anotimpul în care am venit pe lume.


Descoperă mai multe la La mine în suflet

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

4 comentarii la „30 Septembrie – despre toamna”

  1. La mine-n actul de inentitate,
    Numele (9)Nou e scris în libertate.
    Deoarece, acum nu mai sunt eu,
    Ci unA cu Hristos în Dumnezeu…
    O seara binecuvântata, o toamna însorita si îmbelsugata, draga Magda

    Apreciat de 1 persoană

Răspunde-i lui ecoarta Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.