4 Octombrie…duminica din noi

Duminica din noi…O zi de odihna a sufletului si a cugetului. O zi ce umple golurile pe care le-au lăsat tristetile de peste săptămână.

Duminica, timp de reflecție si de rugăciune. Nu pentru mine ci pentru toți cei pe care-i iubesc într-un fel sau altul.

Si câteva lacrimi apărute pe neașteptate pentru cei care nu mai sunt. Ma simt uneori copleșită de toate absentele, de toate locurile goale din jurul meu.

„Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea.”

„Însă voi iubiţi-i pe vrăjmaşii voştri şi faceţi-le bine!”

„Ce ție nu-ti place altuia nu-i face!” De câte ori uităm de acest proverb sau de versetul din biblie?! De câte ori nu ne transformăm în judecători fără a ne analiza înainte propria conștiință!?

Apoi, poti oare sa-ti iubesti dușmanul? Daca-ti gasesti vrajmasul dormind pe marginea unei prăpastii, ce faci? Îl împingi sau îl trezești si-l avertizezi ca ar putea sa cada? Care din fapte îți aduce linistea sufleteasca?

„Însă voi iubiţi-i pe vrăjmaşii voştri şi faceţi-le bine şi daţi cu împrumut fără să nădăjduiţi nimic în schimb, iar răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru milostiv este.”


Descoperă mai multe la La mine în suflet

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

6 comentarii la „4 Octombrie…duminica din noi”

  1. „Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe! Căci fiul batjocoreşte pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; vrăjmaşii omului sunt cei din casa lui!
    Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta.”
    O saptamâna binecuvântata, cu liniste, bucurii si pace în Suflet, draga Magda !

    Apreciat de 1 persoană

    1. E destul de greu sa nu ai încredere în nimeni. Dumnezeu ne-a creat astfel încât sa avem nevoie unii de alții si sa realizam pâna la urma ca singura noastra salvare e El. Săptămâna binecuvântata cu pace în suflet!

      Apreciază

  2. Am impresia că eticheta „duşman” este folosită mult prea des şi nejustificat. Ştiu că există oameni duşmănoşi, dar nu cred că fiecare „ne avem duşmanii” noştri. Ştiu că am în jurul meu persoane care „nu mă inghit” (nici n-ar putea!😊), dar nu-i consider duşmani. Spun mereu aşa: atât pot! Ce atitudine adopt eu!? Simplu: evit să fiu în preajma lor, să discut cu ei, iar dacă tot trebuie să dialogăm, eu sunt rece şi distantă. Este limpede cā nu i-aş face nici cel mai mic rău…Ignorarea lor poate fi considerată răutate!?

    Apreciat de 1 persoană

    1. Întru totul de acord cu tine. în realitate cred ca ne-am obisnuit prea mult sa vedem defectele celorlalți, oricât de mici ar fi si prea puțin calitățile. De aceea avem impresia prea des ca toți ceilalți sunt rai si doar noi buni. Avem nevoie din când în când de un adevărat proces de constiinta.
      În privința presupusilor dușmani, aceeași atitudine am si eu. Nu întorc si obrazul celalalt dar ma îndepartez în liniște de persoanele în preajma cărora nu ma simt bine.
      Ignorarea lor, nu este nici pe departe o răutate dar cu siguranta doare…:)
      O Duminica placuta!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.