Bunul simt…

Am crescut într-o familie de oameni simpli, fără multe studii dar am primit o educatie bazata pe povesti, proverbe si uneori pe linia lunga atârnată în cui, în atelierul tatei de tâmplarie, care, sper, mi-a daruit portia necesara de bun simt pentru a trai în armonie cu mine, cu natura si cu cei din jur.

Astăzi, 4 noiembrie este Ziua Internaționala a Bunului simt. A fost creata de Bud Bilanich, un profesor si mentor din SUA care a scris 19 carti despre cum sa reușești în viată punând în practică bunul simt. A ales ziua aceasta în cinstea unui renumit umorist american, Will Rogers, nascut la 4 noiembrie 1879, cunoscut pentru remarca sa: „common sense ain’t all that common” – simțul comun, nu este atât de comun.

Ne credem superiori bunicilor si părinților nostri însă, dacă ne uităm cu atenție în jur, nu este greu sa ne dăm seama ca acea elegantă si decentă în comportament, care îi caracteriza pe ei cu ani în urma, astăzi lipsește cu desăvârșire. Rar mai vezi câte un tânăr care sa ofere locul unei persoane mai în vârsta în metrou sau autobuz, care sa deschida usa unei femei, sau sa ofere ajutor neinteresat. Când apar astfel de gesturi sunt publicate ca evenimente deosebite. În schimb auzim des înjurături, cuvinte obscene, suntem nevoiți sa ascultăm preferințele muzicale ale unora (de obicei manele), suntem înghesuiti, înghiontiti si „pusi la punct” fara rusine. Dar ca în multe alte aspecte ale societății în care trăim, normalul a devenit anormal.

Chiar daca nu are o explicatie ampla în DEX (Normă logică de apreciere, comună marii majorități a oamenilor), asocierea acestor doua cuvinte, bun si simt, are o mare implicatie sociala si înseamna bunatate, respect, toleranta si nu în ultimul rând rusine, a carei lipsa este justificata astazi prin lozinca ” nu ma intereseaza parerea altora despre mine” care e bine de pus în practica atâta vreme cât se refera la influienta nefasta a altora în viata noastra.

De ce se considera ca astăzi ca societatea în care traim este caracterizata printr-o lipsa crasa a bunului simt? Îmi permit sa-mi exprim opinia si sa enumăr câteva motive.

Poate primul si cel mai important este lipsa celor șapte ani de acasă, a educație în familie; am uitat sa vorbim copiilor astăzi despre respectul fata de cei din jur, despre iubirea fata de natura si patrie, despre simțul măsurii si al valorilor.

Al doilea ar putea fi libertatea de exprimare si de acțiune prost înțelese. Unii considera ca a fi liberi înseamna a trai doar pentru propiul bine în detrimentul celorlalți fără sa înțeleagă ca acesta libertate trebuie sa se opreasca la granita libertatii celorlalti. Vrem nu vrem, traim împreuna, în interdependenta.

Si nu în ultimul rând, un alt motiv cred ca este îndepărtarea de religie care a fost prima ce a pus bazele unor precepte morale. Din pacate, noi oamenii, pentru a trai în pace, avem nevoie de legi si de un conducător. Dintotdeauna a fost așa iar primele legi date de către Dumnezeu lui Moise, stau la baza societății de astăzi. Religia nu a fost creata pentru a-i înspaimânta pe oameni ci pentru a stabili niste norme de convietuire (care s-au degradat în timp) necesare si pentru a-i învața pe oameni ce înseamna iubirea aproapelui. Solomon însuși, explica motivele scrierii pildelor si proverbelor sale: „pentru cunoașterea înțelepciunii, pentru înțelegerea cuvintelor minții, pentru căpătarea învățăturilor de bun simț.” Doar citind acestea cu atenție, unii dintre noi și-ar putea schimba atitudinea.

Iată, câteva dintre ele:

Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poți s-o faci.
Nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuiește liniștit lângă tine.
Nu te certa fără pricină cu cineva, când nu ți-a făcut nimic rău.
Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept, dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.
Comorile câștigate pe nedrept nu folosesc.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile.
Cine vorbește mult, nu se poate să nu păcătuiască.
Celui rău de ce se teme, aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniți li se împlinește dorința.
Unul care dă cu mâna largă ajunge mai bogat.
Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă.
Omul înțelept își ascunde știința.
Cine-și păzește gura își păzește sufletul.
Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase.
Înțeleptul se teme și se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat și fără frică.
Oriunde se muncește este și câștig, dar oriunde doar se vorbește este lipsă.
O inimă liniștită este viața trupului.
Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâță mânia.
Mai bine puțin cu dreptate, decât mult cu strâmbătate.
Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă.
Cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit.
Cel cu inima prefăcută nu găsește fericirea.
Înțelepciunea face pe om răbdător.
Cine are milă de sărac împrumută pe Domnul și El îi va răsplăti binefacerea.
Ceea ce dă farmec unui om este bunătatea lui.
Băuturile tari sunt gălăgioase, oricine se îmbată cu ele, nu este înțelept.
Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac.
Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia.
Dacă este flămând vrăjmașul tău dă-i pâine să mănânce, dacă îi este sete, dă-i apă să bea.
Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.