Anul 2022 V- Uniunea Europeana

UE – SPANIA – POLONIA – TURCIA

23 ianuarie – O delegație a talibanilor s-a deplasat la Oslo pentru o întrevedere cu ușile închise în hotelul Soria Moria, cu reprezentanții SUA, Franţei, Marii Britanii, Germaniei, Italiei şi Uniunii Europene, pentru discuții cu privire la respectarea drepturilor omului în Afganistan după revenirea la putere a talibanilor.

28 februarie se închide spatiul aerian european pentru zborurile rusesti.

2 martie – Consiliul Europei interzice raspândirea oricarui continut mediatic oferit de ziarele rusesti

3 martie – pretul gazului la bursa ICE Dutch TTF creste de 10 ori fata de ianuarie 2020

5 martie – Ungaria interzice exportul de cereale

1 iunie – Danemarca organizează un referendum privind aderarea la politica europeană în domeniul apărării, după invazia Rusiei în Ucraina. Inițial Danemarca s-a opus tratatului care a pus bazele Uniunii Europene (Tratatul de la Maastrich din 1992, completat apoi cu Tratatul de la Amsterdam -1999 și Tratatul de la Nisa – 2003), tot printr-un referendum. Ulterior dupa negocieri si obtinerea unor derogari, Danemarca a dat un vot pozitiv dupa organizarea celui de-al doilea referendum în 1992. Pe baza acestor derogari, Danemarca si-a rezervat dreptul de a respinge moneda unica în anul 2000 si de a se opune cooperării europene în domeniul justiției și afacerilor interne în anul 2015, din teama de a nu-i fi afectata suveranitatea

3 iunie – Polonia nu va obține banii prevăzuți în Planul de relansare decât dacă își reformează justiția, a declarat la Varşovia, preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, conform AFP. Aceasta a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

23 – 24 iunie – Summitul UE și sprijinirea perspectivelor Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de aderare la UE. Parlamentul European a adoptat o rezoluție în baza căreia Ucrainei și Republicii Moldova să li se acorde statutul de țări candidate la aderare, cu 529 de voturi pentru, 45 împotrivă și 14 abțineri iar Georgiei i s-a acordat o perspectiva europeana…

1 iulie – Republica Cehă a preluat la 1 iulie președinția semestrială a Uniunii Europene

3 iulie -Aderarea Macedoniei de Nord la UE. Din 2020, Bulgaria s-a opus aderarii Macedoniei la UE (ca si în cazul Albaniei). Acum a acceptat dar cu anumite conditii: Ca Skopje sa-si modifice Constituția pentru a include bulgarii între grupurile etnice recunoscute în Macedonia de Nord si sa puna în aplicare un „tratat de prietenie” ce datează din 2017, vizând eradicarea discursurilor pline de ură. Aceste condiții au condus la ample manifestații în Skopje. „Nu avem nevoie de Europa dacă asta înseamnă să fim asimilați… Nu vreau să fac parte din Europa pentru că am dreptul să fiu macedonean, vorbesc limba macedoneană și mă bat pentru identitatea mea, pentru cultura mea”, a declarat Hristijan Mickoski, cel care conduce formațiune de dreapta naționalistă, VMRODPMNE.

12 iulie – Uniunea Europeană aprobă definitiv aderarea Croației la zona euro de la 1 ianuarie 2023

19 iulie – Uniunea Europeană începe negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

20 iulie – Serviciul Copernicus al Uniunii Europene pentru monitorizarea atmosferei (CAMS) a consemnat marţi că valul de caniculă din Europa a exacerbat scara şi intensitatea incendiilor de vegetaţie care fac ravagii în prezent în sudul Europei, în special în sud-vestul Franţei, Spaniei şi Portugaliei, potrivit Agerpres.ro. Incendii s-au consemnat de asemenea în Slovenia, România si Italia.

20 iulie – Miliardarul Andrej Babis, fost prim-ministru al Cehiei între anii 2017 – 2021, este anchetat în Franţa pentru spălare de bani proveniţi din fraude fiscale. Potrivit ziariştilor din ICIJ, Babis – care deţinea afaceri în domeniul agriculturii şi în industria chimică – a folosit 15 milioane de euro din firmele sale offshore pentru a cumpăra în 2009 castelul Bigaud, o mare proprietate imobiliară din Mougins, în departamentul francez Alpii Maritimi. El nu a menţionat achiziţia respectivă în declaraţia de avere depusă la intrarea în politică.

26 iulie – Comisia Europeana elaborează un plan pentru aprovizionarea cu gaze care prevede: în primul rând reducerea consumului la 15% si păstrarea acestuia în depozitele subterane din statele Uniunii, ca rezervă pentru iarnă, găsirea unor furnizori alternativi, sporirea importurilor prin terminalele de gaz lichefiat și reorientarea producției de curent electric de la gaz la cărbune, țiței și energie atomică. Planul a fost votat de tarile membre cu exceptia Poloniei si Ungariei. Alte țări membre au obținut excepții în privința aplicării planului de urgență în aprovizionarea cu gaz. Este vorba de Portugalia, Spania, Malta, Cipru și Irlanda. Ele nu trebuie să respecte pragul de economisire de 15%, fie pentru că nu sunt conectate deloc la sistemul european de aprovizionare cu gaz, fie pentru că nu primesc gaz rusesc.

26 iulie – Criza personalului sanitar în Europa: Marea Britanie mii de consultaţii şi intervenţii chirugicale programate în sistemul public de sănătate pe 20 decembrie au fost amânate din cauza unei greve a asistenţilor medicali, care cer creşteri salariale. în Germania de asemenea s-au amânat interventii chirurgicale din lipsa de personal. În Italia organizaţiile sindicale ce reprezintă personalul sanitar au convocat pe 15 decembrie o grevă pentru a protesta faţă de subfinanţarea sistemului public de sănătate iar în Turcia aproximativ 400 de medici pe luna renunta la profesie datorita scaderilor salariale si a orelor peste program.

23 septembrie – Von der Leyen îi amenință deschis pe italieni: „Vom vedea rezultatul votului din Italia. Dacă merge într-o direcție dificilă, atunci avem instrumente, ca în cazul Poloniei sau al Ungariei.”

26 septembrie – S-au raportat scurgeri de gaze la conductele Nord Stream 1 și 2 în apropierea Suediei și Danemarcei. Cu doar o zi înaintea exploziilor, autoritățile norvegiene au detectat drone neidentificate în apropierea platformelor din Marea Baltică. Imaginile publicate de autoritățile daneze prezintă o zonă enormă în apropierea insulei daneze Bornholm unde gazul iese la suprafață. Razele acestor zone sunt între 200 și 1.000 de metri, informează europalibera.org. Au fost acuzații si de o parte si de alta (Rusia, UE si SUA). Aceste explozii au coincis cu deschiderea unei noi conducte Norvegia – Polonia, prin Danemarca. Pe 1 octombrie, Germania a anunțat formarea unei echipe comune cu Danemarca și Suedia pentru a investiga scurgerile.

12 octombrie – Cristian Terheș europarlamentarul român, arată o hartă care dovedește că țările cu cea mai mare „rata de vaccinare” sunt acum țările cu cel mai mare exces de mortalitate. Germania în frunte.

13 octombrie – Mislav Kolakušić de la Parlamentul European spune: „Achiziționarea a 4,5 miliarde de doze de vaccin COVID-19 pentru 450 de milioane de cetățeni ai UE este cel mai mare scandal de corupție din istoria omenirii”.

24 noiembrie – Parlamentul European votează în majoritate desemnarea Rusiei drept stat terorist

25 noiembrie – Ungaria respinge aderarea Suediei si Finlandei la NATO. În afara candidaturii Suediei și a Finlandei, premierul ungar blochează reforma privind impozitarea multinaționalelor, instituirea de noi sancțiuni contra Rusiei sau planul de ajutorare a Ucrainei în 2023 cu 18 miliarde de euro, cu titlu de împrumut (dobânda urmând a fi plătită de statele membre), propus de Comisia Europeană.

6 decembrie – NORVEGIA – Cupa Mondială de schi de la Lillehammer terorizată de „activiștii climatici” din grupul norvegian Stop Oljeletinga – „Stop Oil Production!”

7 decembrie – Haos la Bruxelles, Amsterdam, Anvers și Haga după victoria cu 3-0 a Marocului împotriva Spaniei.
Suporterii marocani își manifesta bucuria într-un mod mai agresiv: dansează pe mașini, dau focuri de artificii în tramvaie și autobuze.
Pentru a 3-a oară consecutiv, o victorie a Marocului la Cupa Mondială de fotbal din Qatar a declanșat haos în țările în care locuiesc comunități de marocani.

15 – decembrie Kosovo și-a depus candidatura pentru aderarea la UE. Concomitent, președintele sârb Aleksandar Vucic a cerut de la NATO permisiunea de a detașa 1.000 de militari și polițiști sârbi în Kosovo, afirmând că este îndreptățit să facă acest lucru pe baza Rezoluției Consiliului de Securitate ONU 1244, în cazul în care „pacea și viața normală” ale localnicilor sunt amenințate . NATO l-a refuzat însă, iar mai mulți membri ai alianței ( SUA, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia) au dat un ultimatum Serbiei , cerându-i să să pună capăt confruntării. Situația din Kosovo este un alt „butoi cu pulbere” pentru Europa.

15 decembrie – Parlamentul European, cu 507 voturi pentru, 12 împotrivă și abțineri a adoptat o rezoluție prin care recunoaște Holodomorul, foametea provocata a ucrainenilor, ordonată de autoritățile sovietice între anii 1932-1933. Până acum, 20 de țări, printre care si România, au recunoscut Holodomorul ca atare.

19 decembrie – Miniştrii Energiei din statele Uniunii Europene au ajuns, la un acord privind crearea unui mecanism de plafonare a preţului la gaze însă exista voci care spun ca nu sunt convinsi de eficienţa aplicării Mecanismului de plafonare.

SUMMITUL UE cu participarea președinților celor 27 de tari care au aprobat în unanimitate (inclusiv Ungaria si Polonia) decizia privind acordarea de ajutoare suplimentare Ucrainei în valoare de 18 miliarde de euro (ca ajutoare pentru bugetul de stat, pentru a garanta funcționarea instituțiilor sale și achitarea salariilor și pensiilor) și sancționarea în continuare a Rusiei. Alte probleme au fost plasate miniștrilor de resort sau amânate pentru 2023.

„La 21 septembrie, odată cu debutul Mondialului de fotbal, Qatar-ul a impus interzicerea exhibiționismului de tip LGBT în timpul meciurilor, interdicție care a fost considerată a fi un mare afront în interiorul UE, ai cărei oficiali au protestat public, dar în mod inutil. În realitate, acesta a fost pretextul necesar pentru a strica aranjamentele privind furnizarea de gaze, Qatar-ul devenind brusc o ”oaie neagră” pentru relaționarea europeană. Presa care îi lăuda la comandă a început să-i critice vehement tot la comandă, iar europarlamentarii ce lucraseră (cu beneficiu personal inclus!) la amenajarea relației UE-Qatar au devenit corupții de serviciu. Așa s-a ajuns la acuzarea și încarcerarea grecoaicei și tot la fel au intrat în Insectarul CODRUȚEI peste 60 de alți europarlamentari.” – comentariul lui Cozmin Gusa pe site-ul stiripesurse.ro

În decembrie Parlamentul European a fost zguduit de acuzaţii potrivit cărora Qatarul ar fi oferit bani şi cadouri unor oficiali ai PE pentru a-i influenţa procesul decizional. Principala suspecta si de altfel acuzata (fiind prinsa cu o geanta de bani) a fost eurodeputata greacă Eva Kaili, vicepreşedintă a Parlamentului European, aleasă în PE încă din 2014. Mai multe persoane sunt anchetate.

Operațiunea Admiral: pe 29 noiembrie, Parchetul European, în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din 15 state membre ale UE (Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Slovacia), a desfășurat măsuri de investigare simultane, inclusiv peste 200 de percheziții, în legătură cu o schemă complexă de fraudă în materie de TVA bazată pe vânzarea de bunuri electronice populare, ce a dus la o pierdere impresionantă de 2,2 miliarde de euro, anunță instituția, printr-un comunicat de presă.

Si iată o lista cu unele dintre „tunurile” corupției Europene:

• Ivo Sanader- fostul premier al Croației primește mita în valoare de 480.000 de euro de la o banca austriaca, Hypo Group Alpe Adria, care a cordat un credit de 9,6 milioane guvernului croat si mita în valoare de 10 milioane de euro de la grupul petrolier MOL- a stat în pușcărie 5 luni.

• Fostul premier italiana Silvio Berlusconi acuzat de corupție, evaziune fiscala (trustul Mediaset a majorat artificial drepturile de difuzare, reducând cotele de plata a impozitelor în Italia, folosindu-se de societăți offshore), prostituție cu minore si abuz de putere. A fost condamnat la patru ani de pușcărie cu suspendare, fiind arestat la domiciliu.
• Inaki Urdangarin, căsătorit cu Infanta Cristina, acuzat că a redirecționat o parte din suma de 6 milioane de euro, primită de fundația sa non-profit din partea guvernelor regionale, pentru a organiza evenimente sportive. O parte din bani ar fi ajuns în conturile altor companii pe care el le conduce.
• fostul președinte francez Jacque Chirac condamnat la 2 ani cu suspendare fiind acuzat ca în perioada 1977-1995, când a fost primar al Parisului, a plătit mai multi prieteni din fondurile primăriei deși aceștia nu erau angajați ai instituției.
• ING bank în Olanda a fost amendata cu 900 de milioane de euro pentru spalare de bani
• O banca din Danemarca, Danske Bank amendata cu un miliard de dolari pentru spalare de bani. Kenneth Polite, procuror general adjunct al diviziei penale a DoJ, a declarat pentru Financial Times că Danske a fraudat creditorii americani în legătură cu măsurile de combatere a spălării banilor în sucursala sa din Estonia, permițând „clienților cu risc ridicat”, inclusiv unora din Rusia, să aibă acces la sistemul financiar american.
• grupul Volkswagen în Germania – zeci de miliarde plătiți pentru scandalul de corupție legat de programarea motoarelor diesel TDI produse între 2009-2015. În condiții normale de exploatare, acestea emiteau emisii poluante (oxizi de azot) mult peste limitele legale. De asemenea fost director de personal al companiei, Peter Hartz, acuzat ca a plătit jumătate de milion de dolari, amantei braziliene a lui Klaus Volkert, liderul de sindicat, pentru a sprijini desființarea unor locuri de munca.
• doi deputati germani, Nicholas Loebel si Georg Nuesslein au fost acuzați pentru mita si corupție într-un dosar cu masti sanitare în timpul pandemiei
• Christiane Lagarde acuzata de corupție în dosarul legat de despăgubirile acordate de statul francez omului de afaceri Bernard Tapie
• Jerome Cahuzac fost ministru al bugetului acuzat în 2013 pentru frauda fiscala
• Eric Woerth ministru al bugetului acuzat în doua dosare celebre: Bettencourt si Peugeot
• Roland Dumas, ministru de externe cercetat penal pentru complicitate si tăinuire în abuzul de bunuri sociale în legatura cu afacerea „Elf”
• Nicolas SarKozy acuzat pentru trafic de influenta în vederea obținerii de informații de la magistratul de rang înalt Gilbert Azibert, despre o decizie a curții care îl viza, în schimbul unui post de prestigiu în Monaco
• 20% din valoarea contractelor din pandemia de COVID (achiziții), adică 3,7 de miliarde de lire sterline au ridicat suspiciuni de corupție în Marea Britanie
• Fostul număr 1 mondial al tenisului, Boris Becker a fost găsit vinovat în aprilie 2022 de ascundere sau transfer ilicit de sute de mii de euro şi lire sterline pentru a evita stingerea datoriilor după ce a fost declarat falimentar. A fost eliberat din închisoare în decembrie.
• 14 decembrie –
• Jurnaliștii revoltați cer o investigație asupra rolului președintelui Comisiei UE, Ursula von der Leyen, în legătură cu producătorii de vaccinuri şi tranzacţiile de milioane de dolari încheiate.
• Doamna von der Leyen nu dorește să răspundă la întrebările jurnaliștilor despre acuzațiile de corupție.

20 decembrie – „Qatar-ul a fost în această vară favoritul demersurilor europene fiind considerat ”colacul de salvare” al Europei, după ce importurile de gaz din Rusia ar fi fost interzise (legat de asta se stie ca gazul rusesc trece și azi prin Ucraina, ajunge în Slovacia, apoi se îndestulează din el Austria și Germania, făcând plăți în avans rușilor). Printr-o strategie agreată de la vârful UE, zeci de europarlamentari au vizitat Qatar-ul cu misiunea de a netezi contactele politice spre a favoriza contractele de gaze. De altfel, cancelarul Scholz a vizitat Doha informând opinia publică că a rezolvat furnizarea de gaze pentru Germania. Informația sa a fost confirmată prin vizita qatarienilor la Berlin.

28 decembrie – Kosovo a închis principalul său post de frontieră cu Serbia, ca urmare a acțiunii sârbilor care au ridicat acolo baricade si au blocat drumurile catre Merdare ( principalul post frontalier) cu tractoare si camioane. Cum situația în zona pare sa duca la izbucnirea unui nou conflict, SUA si UE au chemat pe „toată lumea să dea dovadă de maximum de reținere și să ia măsuri imediate pentru o dezescaladare fără condiții a situației”.

SPANIA

1 februarie– Podemos, partidul stângii radicale, propune guvernului deschiderea unei anchete parlamentare cu privire la violenţele sexuale comise asupra minorilor de membri ai Bisericii Catolice.

7 iunie – După Franţa sau Italia, guvernul spaniol a prezentat marţi un proiect de lege împotriva risipei alimentare, ce prevede în special amenzi împotriva restaurantelor şi supermarketurilor care aruncă alimente, informează AFP.

26 iunie – Mii de persoane au manifestat împotriva NATO pe străzile Madridului

28 iunie La Madrid, un summit NATO ce poate deveni istoric grație deciziilor și noului concept strategic ce a fost adoptat, vizează în principal întărirea flancului de est

1 septembrie – Guvernul spaniol va reduce taxa pe valoarea adăugată (TVA) pe gaz la 5% de la 21% din octombrie pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la gaze asupra facturilor la utilități, a declarat joi premierul Pedro Sanchez.

1 decembrie– autoritatile anunta ca au interceptat o scrisoare capcana cu exploziv destinată premierului Pedro Sanchez, similara unei alteia ce a a fost trimisa la ambasada Ucrainei în Madrid, a carei explozii a ranit un angajat. Alte doua astfel de scrisori au fost trimise întreprinderii Instalaza din Saragossa și o alta bazei aeriene din Torréjon de Ardoz.

Polonia

9 iunie – Preşedintele Poloniei i-a criticat pe liderii Franţei şi Germaniei pentru faptul că aceştia continuă dialogul cu preşedintele rus Vladimir Putin, în pofida invaziei declanşate de Moscova asupra Ucrainei, informează dpa, conform AGERPRES.

„Sunt uimit de toate aceste discuţii purtate cu Putin de catre cancelarul federal german Olaf Scholz, si de catre preşedintele francez Emmanuel Macron. Discuţiile cu Putin nu duc nicăieri”, a declarat preşedintele polonez Andrzej Duda pentru tabloidul german Bild, într-un interviu postat pe YouTube.

1 septembrie – Polonia a decis să ceară oficial Germaniei despăgubiri pentru cel de-al Doilea Război Mondial, în valoare de 1.320 de miliarde de dolari.

4 noiembrie – Polonia cere oficial UE sa renunțe la amenzile de un milion de euro pe zi impuse de Curtea de Justiție a UE din cauza unei neimplementări a unui ordin privind reformele sistemului justițiar ( nu a dizolvat Camera Disciplinara pentru judecători, considerata a fi politizata). Varsovia a înlocuit aceasta Camera Disciplinara cu un alt organism dar problema nu pare a fi rezolvata.

15 noiembrie – Germania și Polonia au naționalizat activele Gazprom de pe teritoriile lor

16 noiembrie – doua rachete de proveniența necunoscuta, au explodat la Przewodowo, în districtul Hrubieszów, la 10 km de granița cu Ucraina, ucigând doua persoane. Inițial, premierul Poloniei, a îndemnat la calm si a anunțat o pregătire militară sporită și discuții cu aliații NATO despre o reuniune în temeiul articolului 4 între statele membre, presupunându-se ca rachetele ar fi fost trimise de armata rusa. Toata comunitatea europeana a fost pusa în stare de alerta. Acestea erau de fabricație ruseasca dar nu s-a putu demonstra ca au fost trimise din Rusia.

Liderul Consiliului Municipal Lublin critică Ucraina și cere reconsiderarea punctului de vedere al Poloniei cu privire la acest război:

„Nu înțeleg absolut deloc acțiunile președintelui nostru și ale guvernului… Este evident că aceasta este o rachetă ucraineană. Este evident că aceasta este o provocare din partea autorităților ucrainene. Racheta nu ar fi putut fi lansată din greșeală la 100 km în direcția opusă. Astăzi, președintele nostru nu ar trebui să ne liniștească cu basme de genul „nu a fost chiar o explozie de rachetă, ci o explozie de combustibil” și „a fost un accident”, ci să-i spună clar lui V. Zelensky că Polonia nu va mai tolera un astfel de comportament din partea autorităților ucrainene! Vă îndemn să reconsiderați poziția Poloniei față de acest război dacă linia roșie va fi depășită din nou!

TURCIA

28 februarie – Ankara controlează accesul în Marea Neagră prin Tratatul de la Montreux, semnat în 1936, care garantează libera circulaţie prin aceste două strâmtori, dar îi acordă – potrivit articolului 19 – dreptul de a bloca navele de război în strâmtoare în timpul unui conflict, în afară de cazul în care acestea urmează să se îndrepte spre bazele lor. În contextul razboiului, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, declara ca Turcia va permite navelor de război ruse cu baza in Marea Neagră să treacă strâmtorile, dar nu celor care nu au baza în Marea Neagră.

18 aprilie – Turcia lansează o nouă ofensivă împotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului

26 mai – Recep Tayyip Erdogan, ameninţă ca se opune prin veto intrării Finlandei şi Suediei în NATO în plină criză ucraineană, daca nu

6 august – Acord Putin-Erdogan vizând întărirea cooperării economice și energetice bilaterale

13 noiembrie 2022, pe artera comercială foarte frecventată Istiqlal din centrul metropolei turce Istanbul, a avut loc un atac terorist soldat cu uciderea a 6 persoane si ranirea a 53 de persoane. Ministrul turc de Interne Süleyman Soylu declara
„Știm cum a fost coordonat acest eveniment. Știm de unde este coordonat. Cunoaștem mesajul care ne-a fost transmis. Nu acceptăm condoleanțe ale ambasadorului american. Le respingem ! ”

23 decembrie – Turcia blochează intrarea Suediei în NATO motivând ca „nu sunt evoluţii concrete privind extrădarea infractorilor acuzaţi de terorism şi nici în sensul blocării activelor acestora”, după cum a declarat ministrul turc de externe.

25 decembrie – Turcia stabilește acorduri cu Azeibairdjan, după descoperirea a 540 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Marea Neagră. De altfel, președintele Recep Tayyip Erdoğan, în contextul pregătirilor pentru sărbătorirea centenarului în 2023, declara: „Pe de o parte, ne consolidăm relațiile cu lumea islamică. Pe de altă parte, ne integrăm cu popoarele turcice. Între timp, ne unim cu Africa și Balcanii”, a spus Erdoğan, adăugând că Ankara nu a uitat de legăturile sale cu Rusia, China, Ucraina și nici cu SUA.

29 decembrie – este efectuata prima plata cu moneda digitala (lira digitala), un proiect pe care guvernul turc intenționează sa-l implementeze tot mai mult pe parcursul anului 2023

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/