Anul 2022 VI – PROTESTE – DECESE

PROTESTE

1 ianuarie 2022 Kazahstan – datorita scumpirii gazului lichefiat, principala sursa de carburant pentru mașini, de la 0,14, la 0,28 de dolari (ceea ce duce la creșterea inflației), s-au declanșat proteste puternice în mai multe regiuni. Mulțimea furioasa a atacat mai multe clădiri guvernamentale si institutii, au incendiat palatul prezidential, au capturat şi devastat principalul aeroport al ţării, au vandalizat postul national de televiziune şi au distrus sediile unor bănci.

Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului declara: „Bandele de terorişti sunt în principal internaționale. Au fost antrenați serios în străinătate, iar atacul lor asupra Kazahstanului poate fi și trebuie privit ca un act de agresiune. Din acest motiv, i-am contactat pe şefii de state din Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă, cărora le-am cerut asistenţă”. Ca răspuns la apelul președintelui din Kazastan, Rusia a trimis unitati militare pentru a proteja instituțiile statului si pentru menținerea păcii, ceea ce a produs îngrijorare atât în Europa cât si în SUA.

29 ianuarie CANADA – La data de 15 ianuarie 2022, guvernul Canadei introduce obligatia vaccinarii anti- COVID pentru toti soferii care intra si ies din Canada (catre SUA). Aceasta decizie a produs nemultumire în rândul camionagiilor si acestia s-au adunat în convoaie ce s-au întâlnit la 29 ianuarie 2022, pentru a protesta la Parliament Hill si pentru a-si exprima opozitia fata de seful guvernului. Premierul Justin Trudeau s-a ascuns într-o locație nedezvăluită. Protestul denumit „Convoiul libertatii” s-a desfasurat pe parcursul mai multor zile si a atras spijinul mai multor personalitati precum Elon Musk si Donald Trump precum si a fermierilor canadieni care s-au alaturat protestului la data de 2 februarie.

Strângerea de fonduri a fost organizată de Tamara Lich, secretarul Partidului Maverick, un partid separatist din Vestul Canadei.

Tamara Lich, a fost arestată pe 23 februarie și condamnată la 10 ani de închisoare. A fost eliberată pe cauțiune cu ajutorul garantilor si cu obligația de a nu parasi Otawa. Pe 9 martie, judecătorul John Johnson a anulat hotărârea judecătorească declarând ca a fost o greșeală a justiției.

Primarul capitalei Ottawa a declarat, la 7 februarie, stare de urgență, primarul Jim Watson a considerat că situația a scăpat de sub control: numărul șoferilor care demonstrează l-a depășit pe cel al polițiștilor. La 14 februarie, la cererea administrației Biden (după cum a avea sa evidențieze ancheta din toamna) Trudeau a invocat Legea privind situațiile de urgență care a dat guvernului puterea de a îngheța conturile bancare ale protestatarilor, de a interzice călătoriile la locurile de protest și de a forța camioanele să tracteze vehiculele care blochează străzile.

Protestele au inspirat convoaie și planuri similare în Franța, Noua Zeelandă, Australia și Statele Unite. Prezența masivă a poliției atât la Bruxelles, cât și la Paris a împiedicat încercarea de a ocupa si bloca parti ale celor doua orase.

Controversele lui Trudeau : „Dacă protestezi pentru că te-ai săturat de COVID, încalci legea.”

De asemenea, Trudeau: „Toată lumea din China ar trebui să aibă voie să protesteze. Ne vom asigura că China știe că susținem drepturile omului și oamenii care se exprimă”

8 februarie – după Canada, si în Noua Zeelanda au ieșit pe străzile de lângă Parlament, în vehicule pe care erau afișate mesaje precum „Redati-ne libertatea!” si „Coerciția nu este consimțământ.”

15 martie – 14 noiembrie – gestionarea defectuoasă a economiei care a condus la o grava criza economica ( lipsa de combustibil, de articole esentiale, întreruperi de curent, creșterea rapidă a costului vieții) au provocat în Sri Lanka, proteste masive pe aproape tot parcursul anului. Principala cerere a fost demisia lui Gotabaya Rajapaksa și a oficialilor cheie din familia Rajapaksa. Guvernul a reactionat cu masuri autoritare ( declararea stării de urgență , permițând armatei să aresteze civili, impunerea de stații de acces și restricționarea accesului la rețelele sociale) încalcând astfel constitutia. În iulie 2022, protestatarii au ocupat Casa Președintelui din Colombo , făcându-l pe Rajapaksa să fugă, iar prim-ministrul Ranil Wickremesinghe să-și anunțe propria dorință de a demisiona.

25 martie – greva angajatilor din domeniul medical din Franta. Sunt „rugati” sa reia activitatea prin lovituri de pulan

27 martie – în Germania, Turcia si alte tari oamenii ajung sa se bata între ei pentru ulei, a cărui preț s-a triplat pe fondul amenințării cu sistarea importului acestuia din Ucraina

28 martie – în Yemen – manifestatii împotriva razboiului dintre coalitia sunita externa (formata din Arabia Saudita, Egipt, Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe, Maroc, Iordania sustinute logistic de SUA, Anglia, Franta si Germania) și rebelii Houthi.

5 aprilie – proteste violente în Peru în urma creșterii preturilor pentru combustibil si a inflației

18 iunie – Producătorul de petrol din Ecuador a fost lovit de creșterea inflației, șomaj și sărăcie exacerbate de pandemia de COVID-19. Manifestanții comunității indigene a țării, care reprezintă peste un milion din cei 17,7 milioane de locuitori ai Ecuadorului au lansat în această săptămână un protest antiguvernamental, căruia i s-au alăturat de atunci studenți, muncitori și alții. Președintele ecuadorian Guillermo Lasso a declarat stare de urgență în trei provincii, inclusiv capitala Quito, din cauza violenței în demonstrațiile privind prețul combustibilului, menționează alephnews.ro

23 iunie – protestele fermierilor din Țările de Jos împotriva cerințelor guvernamentale privind reducerea consumului de azot cu 70% până în 2030 si limitarea numărului de animale. Au avut loc blocaje ale unor supermarketuri, si drumuri cu tractoare, cauciucuri si baloti de paie incendiati. Olanda, al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume după Statele Unite si bineînțeles cea mai mare emițătoare de gaze cu efect de sera din Europa.

3 iulie – ample manifestații în Skopje (Macedonia de Nord) contra unui acord cu Bulgaria în noua lui formulare, un „tratat de prietenie” din 2017 referitor la eradicarea discursurilor pline de ură si contra cererii de modificare a Constituției pentru a include bulgarii între grupurile etnice recunoscute în Macedonia de Nord.

28 august – mii de oameni au ieşit în stradă pentru a o apăra si sustine pe Cristina Fernandez de Kirchner, vicepresedintele Argentinei, acuzata de implicare într-o schemă de deturnare a fondurilor publice în perioada în care a fost preşedinte, între 2007 şi 2015. Procurorii au cerut o condamnare la 12 ani de închisoare pentru presupuse fapte de corupţie, potrivit Reuters.

2 septembrie – Libanul, tara care era numita cândva „Elveţia Orientului Mijlociu”, datorita sectorului bancar înfloritor a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale naţionale în 2020, iar moneda sa a pierdut aproximativ 90% din valoarea sa pe piaţa neagră. Prin urmare, oamenii au ajuns sa stea la coada câte 2- 3 ore pentru o pâine care oricum costa foarte mult datorita imposibilitatii guvernului de a mai oferi subventii, a faptului ca 80% din grâu este importat din Ucraina aflata în razboi si a imposibilitatii de a mai stoca grâul. În 2021, o explozie puternica, soldata cu 200 de morti, a avariat silozurile de grâu aflate în portul din Beirut. Datorita crizei economice de mare anvergura, începuta în 2019, s-a ajuns la situatii incredibile ca aceea în care un barbat a luat ostatici angajatii unei banci din Beirut pentru a-si recupera banii pe care-i avea în cont.

4 septembrie – Proteste în CEHIA împotriva UE, NATO, împotriva acordului Verde European, a prim-ministrului Petr Fiala și sprijinul pentru Ucraina. Se cere demisia cabinetului guvernamental și o soluție la criza energetică. Oamenii cer, de asemenea, ca industria cehă să fie eliberată de dependența de companiile străine.

„Scopul demonstraţiei noastre este de a cere o schimbare, în special rezolvarea problemei preţurilor la energie, mai ales la electricitate şi gaz, care ne va distruge economia în această toamnă”, a spus unul dintre organizatorii evenimentului, Jiri Havel, citat de site-ul de ştiri iDNES.cz.

6 septembrie – INDONEZIA Proteste masive în urma deciziei guvernului de a mări prețul combustibilului cu 30%. Mii de protestatari s-au adunat în toată Indonezia cerând guvernului să anuleze prima creștere a prețului combustibilului și promițând că vor continua demonstrațiile până când președintele Joko Widodo le va îndeplini cerințele.

12 septembrie – Sârbii au organizat un marș pentru apărarea valorilor tradiționale, marşul Gay Pride. Seful Bisericii Ortodoxe Sârbe, patriarhul Porfirije, a declarat: ,,Ei vor să profaneze sfinţenia căsătoriei şi a familiei şi să impună o uniune nenaturală ca substitut al căsătoriei”.
Mii de oameni au ieșit pe străzile din Belgrad cu icoane, cruci și steaguri ale Serbiei și Rusiei. Participanții au purtat și un steag sârbo-rus cu o lungime de 600 de metri.

16 septembrie IRAN– o femeia iraniană kurdă Mahsa Amini de 22 de a ani, a murit în timp ce se afla în custodia poliției iraniene fiind arestata pentru că nu a respectat codul vestimentar islamic, care prevedea că trebuie să poarte hijab. Oamenii au început sa protesteze pașnic mai multe zile la rând însă guvernul a început represiunea manifestanților lucru care a atras oprobiu international. În consecința, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a 29 de persoane și trei organizații din Iran după ce în septembrie SUA a sancționat „poliția religioasă a moralității” din același motiv. Peste 200 de persoane au murit în protestele desfășurate de-a lungul a aproximativ 3 luni. Tragedia a fost urmată de proteste în toată lumea.

Peste 14.000 de persoane au fost arestat de la începutul mişcării contestatare, potrivit ONU. Conform unui bilanţ al ONG-ului Iran Human Rights (IHR), care activează din Norvegia, cel puţin 416 persoane au fost ucise în reprimarea protestelor, dintre care peste 90 pe 30 septembrie în capitala provincială Zahedan în timpul manifestaţiilor provocate de violul asupra unei adolescente imputat unui poliţist.

28 septembrie – Proteste împotriva interdicțiilor impuse de Partidul Comunist Chinez au izbucnit în Shenzen, China. Protestele au avut loc în cartierul Shawei din care 14 districte au fost izolate.

13 octombrie – Lucrătorii din domeniul energiei din Genova blochează drumuri și autostrăzi pentru a protesta împotriva disponibilizărilor: „Să le arătăm trupelor ca nu folosim violență, deocamdată. Fără muncă va fi haos!”

20 octombrie Noua Zeelanda – premierul Jacinda Ardern a anunțat un plan de introducere a unei impozitari a gazelor emise de animale. Fermierii au iesit pe strazi pentru a cere sa se renunte la acest plan. Sute de tractoare și mașini 4X4 au invadat străzile din Wellington, Auckland, Christchurch.

22 octombrie – 80.000 de persoane au manifestat în Berlin în sprijinul protestelor antiguvernamentale din Iran

25 octombrie – Japonia cere oamenilor să se înscrie pentru ID-uri digitale.
În caz contrar, aceștia ar putea pierde accesul la asigurările publice de sănătate. Acest lucru a stârnit reacții de respingere, o petiție online care cere continuarea cardurilor de sănătate actuale a strâns peste 100 000 de semnături în câteva zile. După numeroase scandaluri legate de scurgeri de informații și alte greșeli, mulți japonezi nu au încredere în modul în care guvernul gestionează datele. În plus exista multi oameni care se tem ca locurile lor de munca vor dispărea

28 octombrie – Majoritatea oamenilor din Europa nu vor război și nu vor să aibă vreo legătură cu mașinăria de război NATO – NATO servește doar interesele complexului militar-industrial. Demonstratie ROMA anti NATO

28 octombrie – Praga: A treia demonstrație majoră în două luni împotriva creșterii prețurilor la energie, a guvernului, a UE și NATO.

1 noiembrie Brazilia- Suporterii lui Bolsonaro sunt nemulțumiți de rezultatele alegerilor și blochează drumurile din întreaga țară. Accesul la Aeroportul Internațional Sao Paulo a fost restricționat și există rapoarte despre mai multe zboruri anulate.

4 noiembrie Pakistan – Mitinguri la nivel național au fost organizate de susținătorii fostului prim-ministru pakistanez Imran Khan pe 4 noiembrie, la o zi după ce acesta a fost vizat într-o aparentă tentativă de asasinat, protestatarii blocând drumuri cheie din marile orașe și ciocnindu-se cu forțele de securitate. El va relua mitingul pe 26 noiembrie în ciuda avertismentului ministrul pakistanez de interne, Rana Sanaullah

5 noiembrie – Peste 30.000 de italieni au protestat la Roma împotriva livrărilor de arme către Ucraina…scandând: „Nu războiului. Nu trimiterii de arme”, „Daţi o şansă păcii!”

20 noiembrie BRAZILIA– proteste masive împotriva președintelui nou ales Lula da Silva. Oamenii scandeaza sloganuri precum „Lula, hotule, locul tau e în închisoare.” Luiz Inácio Lula da Silva, a fost președinte al Braziliei între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2011. În 2017, Lula a fost acuzat că a beneficiat, de pe urma generozităţii unora, de 3,7 milioane de reali brazilieni (1,08 milioane de euro), inclusiv de un triplex într-o staţiune balneară, din partea OAS, o întreprindere de construcţii implicată în scandalul tentacular Petrobras si a fost condamnat în 2017 la 9 ani si în 2018 la 12 ani de închisoare. În noiembrie 2019, după 580 de zile de pușcărie, fostul președinte a fost eliberat, fiindu-i anulata pedeapsa si s-a înscris la lupta pentru președinție, câștigând la limita alegerile. Adversarul sau politic, Jair Bolsonaro, si susținătorii acestuia, îl acuza de frauda electorala.

24 noiembrie GRECIA – în fiecare an la Atena, se organizează un protest împotriva sprijinului SUA pentru dictatura militara din Grecia, cunoscuta ca „dictatura coloneilor”. În 2022, mii de oamenii s-au îndreptat catre consulatul SUA scandând: „Jos NATO” si „oamenii nu te vor!”

26 noiembrie – Mii de persoane au protestat, în mai multe oraşe din Spania, împotriva violenţei de gen, informează Rador. Protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea în special în legătură cu o nouă lege care extinde definiţia violului, însă scade pedeapsa minimă pentru anumite infracţiuni. Datorită acestor breşe juridice, unii infractori condamnaţi pentru abuzuri sexuale au beneficiat de o reducere a pedepselor de închisoare. copiat – de revizuit

27 noiembrie – Suedia – Peste 600 de tineri cu vârsta sub 26 de ani printre care si Greta Thunberg, au semnat documentul de 87 de pagini care stă la baza procesului depus la Tribunalul districtual din Stockholm. Ei doresc ca instanța să stabilească faptul că țara a încălcat drepturile omului ale cetățenilor săi prin politicile sale privind clima.

25 noiembrie CHINA – Un incendiu în care au murit oameni, produs în Urumqi, a declanșat zeci de proteste împotriva restricțiilor COVID în peste 20 de orașe, după ce unii utilizatori de rețele de socializare au afirmat că victimele nu au putut scăpa din incendiu deoarece clădirea în care locuiau era închisă. Autoritățile au negat acest lucru. Protestele au reprezentat o demonstrație de nesupunere civilă fără precedent în China continentală de când președintele Xi Jinping a preluat puterea, în 2012.

29 noiembrie – așa-numita alianță „Toamna Solidarității” (Solidarischer Herbst, în germană) solicită ajutoare specifice pentru persoanele cu venituri mici, înghețarea chiriilor și o tranziție energetică mai consistentă, prin numeroase manifestații în mai multe orase din Germania sub sloganul „Solidaritate în vreme de criză”

18 decembrie – boicotarea procesului electoral în Tunisia unde prezenta la vot a fost doar de 8,8% în semn de protest față de președinte și regimul său autoritar, transmite Reuters.

5 decembrie – proteste în Mongolia, Ulan-Bator, guvernul a exportat cărbuni timp de 2 ani catre China, si a furat banii încasați

5 decembrie – Proteste în Viena – împotriva creșterii prețurilor la energie, a costurilor vieții de zi cu zi și valul zilnic de refugiați îi fac pe oamenii din Viena să iasă în stradă. Sub deviza „impozite jos – închideți granițele”, mii de demonstranți urmează apelul lui Martin Rutter și își exprimă nemulțumirea față de situația insuportabilă.

7 decembrie – în Peru, Pedro Castillo, acuzat de lovitură de stat deoarece a încercat să dizolve parlamentul, a fost arestat, ceea ce a dus la ample si violente manifestatii soldate cu moartea a 7 persoane. Ca raspuns, Ministerul Apararii a declarat stare de urgenta pentru o perioada de 30 de zile. Manifestanții cer eliberarea fostului președinte Pedro Castillo și demisia noului președinte dna Dina Boluarte (fosta vicepresedinta în guvernul anterior)

23 decembrie – proteste în mai multe orase din Afganistan datorita interzicerii intrării femeilor în campusurile universitare de catre guvernul taliban din cauza faptului că studentele nu au respectat interpretarea codului vestimentar islamic. Decizia a determinat reacții dure din partea mai multor state.

DECESE

Sidney Poiter a murit la vârsta de 94 de ani, în principal din cauza unei insuficiențe cardiace, după ce a suferit și de boala Alzheimer și de cancer de prostată, potrivit certificatului său de deces. Obama l-a aomagiat pe Sidney Poiter, care „a întruchipat demnitatea și grația, dezvăluind puterea filmelor de a ne apropia”.

Fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe, cel mai longeviv lider al țării, a fost asasinat într-un schimb de focuri de la mică distanță la un miting de campanie în orașul Nara. Peste 4.300 de persoane au participat la funeraliile sale de stat, care au declanșat proteste în întreaga țară din cauza costurilor și a disparităților economice tot mai mari cauzate de politicile fostului prim-ministru. Funeraliile de stat în Japonia au fost rezervate în mod istoric împăratului. Abe a avut două mandate de prim-ministru înainte de a se retrage în 2020, spunând că o problemă de sănătate cronică a reapărut. El a suferit de colită ulcerativă încă din adolescență.

Una dintre cele mai importante figuri ale secolului XX, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a fost cunoscut pentru că a pus capăt Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să împiedice destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.El a încheiat acorduri de reducere a armelor cu SUA și parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier care diviza Europa încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial – ceea ce a dus la prăbușirea Zidului Berlinului și la reunificarea Germaniei. Eforturile sale i-au adus Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A murit la vârsta de 91 de ani, iar președintele american Joe Biden i-a adus un omagiu și l-a numit „un om cu o viziune remarcabilă”, care a contribuit la evitarea perspectivei unui război nuclear.

iunie – „Prima soție a fostului președinte american Donald Trump, Ivana Trump a fost mama celor mai mari trei copii ai acestuia, Donald Jr, Ivanka și Eric. Parteneri în dragoste și în afaceri – ea jucând roluri precum cel de manager al unuia dintre cazinourile sale din Atlantic City – au fost personaje importante pe scena socială din New York înainte de divorțul lor din 1992; acesta a avut loc după ce domnul Trump a cunoscut-o pe Marla Maples, cea care avea să devină cea de-a doua soție a sa. După divorț, Ivana Trump a devenit antreprenor, înființând o linie de modă și scriind diverse cărți. S-a căsătorit și a divorțat de al treilea și al patrulea soț și chiar a făcut un cameo în film ca cea mai faimoasă fostă soție a Americii în The First Wives Club, în care a rostit replica: „Nu te supăra – ia totul!”. A murit la vârsta de 73 de ani, după ce a căzut pe scări în locuința sa din New York, suferind leziuni la nivelul trunchiului.” – https://www.stiripesurse.ro/

1 septembrie – Ravil Maganov, fostul presedinte al Lukoil, a murit în conditii suspecte. Varianta oficiala este sinuciderea. „În urma sinuciderii în Spitalul Clinic Central de pe strada Mareșalului Timoșenko, șeful consiliului de administrație al lukoil Maganov a murit. El a fost spitalizat cu un atac de cord. În plus, lua antidepresive”, au spus surse din anchetă pentru TASS.

8 septembrie – Regina Elisabeta a II-a, a murit liniștită la Balmoral, în Scoția, la vârsta de 96 de ani – punând capăt celei mai lungi domnii din istoria Marii Britanii. Regina Elisabeta a II-a a fost cel mai longeviv monarh din istoria Marii Britanii și cel mai bătrân șef de stat din lume. Născută la Londra la 21 aprilie 1926, a devenit regină în 1952, la vârsta de 25 de ani, după moartea tatălui său, regele George al VI-lea. Ea a fost, de asemenea, șefa Commonwealth-ului, comandant-șef al forțelor armate britanice și guvernator suprem al Bisericii Anglicane, precum și patroană a peste 600 de organizații de caritate și organizații. Departe de îndatoririle sale oficiale, a fost o soție și mamă devotată pentru patru copii și bunică dedicată pentru opt nepoți și 12 strănepoți. A murit la vârsta de 96 de ani

30 noiembrie – Fostul lider chinez Jiang Zemin (1993-2003), care a ajuns la putere după protestele din Piaţa Tiannmen, a murit la vârsta de 96 de ani, anunţă presa oficială chineză, relatează BBC News.

25 decembrie – Fostul ministru de externe al Italiei în perioada 2002 – 2004 şi între 2008 şi 2011, Franco Frattini, moare dupa o lunga lupta cu cancerul, la vârsta de 65 de ani.

29 decembrie – Teolinda Joaquinna de Sousa Lanca, cunoscuta ca Linda de Suza, o cântăreața de origine portugheza, foarte populara în Franta în anii´ ·80, moare într-un spital din Gisors, un oraş din regiunea Normandia, unde a fost internată din cauza „unei insuficienţe respiratorii, fiind totodată pozitivă la COVID-19”, a anunţat agentul ei, relatează AFP.

31 decembrie – Papa emerit Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger), considerat unul dintre marii teologi ai Vaticanului, moare la vârsta de 95 de ani. El a fost al doilea papa din ultimii 500 de ani care a demisionat după un pontificat de 8 ani. În testamentul scris în 2016 el își cere iertare tuturor cărora le-a făcut rău într-un fel sau altul si se roagă ca pământul nostru sa rămână un pământ al credinței.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/