An Nou

A început un nou an si ca niciodată, nu mi-am făcut nicio lista de obiective, nu am făcut bilanțul anului trecut sau vreo analiza mai profundă. Știu doar ca am muncit mult, ca am construit si reconstruit, am întors pământul la propriu, am semanat si am cules roade. Am avut nenumărate momente de pace interioară, o pace pe care cred ca nu am mai simtit-o din adolescentă dar bineinteles, si momente de neliniste. Am pierdut alti oameni dragi…Se pare ca încet, încet, familia mea se muta în cer si mi-e teama de urmatoarea „chemare”. Am învățat sa trăiesc si cu aceasta lipsa ca si cu celelalte dar acolo în suflet e o rana ce se adâncește. Uneori privesc fotografiile din anii când încă ne mai adunam toti în jurul mesei si plâng si ma gândesc la câte n-am știut sa fac sau sa spun, atunci, când încă mai erau….

Deci, nu am obiective dar cu siguranta anul acesta va trebui sa-mi găsesc de lucru, sa ma acomodez si poate sa mai facem ceva pe lângă casa. Mi-as dori sa ma integrez mai bine în comunitate si poate sa-mi găsesc o prietena, doua…Eu nu pot sta singura însă e drept, îmi aleg cu grija oamenii pe care vreau sa-i tin aproape si de aceea îi găsesc mai greu. Dar, am convingerea ca într-un fel sau altul Dumnezeu sau Universul sau destinul îți scoate în cale persoanele potrivite, cele cu care sau de la care ai ceva de învățat.

Asa s-a întâmplat si cu Dana…Am început sa vorbim peste un gard. Eu locuiam într-o casa, ea făcea curățenie în casa vecinilor si am început sa schimbăm impresii, opinii. Apoi, într-o zi m-a întrebat daca nu as vrea ceva de lucru. Radu era înca mic de aceea mi-a oferit ceva cu jumătate de norma. Asa am ajuns colege si am petrecut împreuna, opt ore (norma mea a crescut pe măsura ce creștea Radu) pe zi timp de 13 ani, mai mult decât acasă cu cei din familie. Ne-am spus una alteia, toate durerile, toate neliniștile, toate speranțele, ne-am încurajat când a fost nevoie si ne-am ajutat ori de câte ori am putut. Am fost si am rămas cele mai bune prietene si-mi dau seama ca am fost o norocoasă. Nu mai gasesti usor persoane care sa fie atât de loiale, de sincere, de afectuoase…Acum, când ma întreb de ce anume am întâlnit-o, tind sa cred ca eu i-am fost ei lecție pentru ca a trecut apoi cam prin aceleași experiențe prin care am trecut si eu cândva, doar ca ea a făcut alegerile corecte…Dar Dana e acolo si eu aici. Sigur ca vorbim la telefon însă acum are un copil mic si timpul ei este absorbit de alte griji si alte preocupări. Când mi-e dor o sun, o vad, vorbim si-mi trece…

Deci fara obiective importante anul acesta… Sa fim sanatosi si fie ce trebuie sa fie…!

Celor care v-ati propus sa realizati, sa demonstrati, sa „construiți”, va doresc ca pe toate sa le puteți face! Sa gasiti oportunități, oameni potriviți în momente potrivite, sa aveti energie, curaj si mai ales sanatate! Sa va întâlniți cu acea pace interioara cu care m-am întâlnit eu uneori, cât mai des, sa fiți fericiți si împliniți! An Nou cu toate cele bune!