Tristeți

Ploaie nesfârșită, tristeți care ți se cuibăresc în suflet insidios și ți-l sufocă. Vorbe care ating și dor, orgolii rănite și speranțe fără de speranță. Culmile pe care te pot urca întâmplările zilei pot fi ale bucuriei, dar de cele mai multe ori sunt ale disperării. Într-o singură zi poți abandona nu doar vise, ci și oameni.

Plouă. Nu doar cu stropi mari, repezi ce lovesc cu furie parbrizul ci și cu tristeți, cu melancolii, cu întrebări și gânduri goale. Ce repede ți se face pustiu în suflet! Spui un cuvânt, poate două, poate trei și apoi se pornește o avalanșă pe care nu o poți opri. Spuse repetat, vorbele ajung să ucidă nu doar încrederea în tine ci și cele mai intense sentimente.

Plouă, ploaie nesfârșită. Și noaptea e fără de sfârșit când gândurile se înghesuie unele în altele și îți alungă somnul.