De multe ori pare că ești cu un pas în urma, că nu reușești să ajungi acolo unde ți-ai propus pentru că mereu intervin obstacole care se interpun și până să le depășești oportunitatea dispare. Și atunci îți pui întrebarea: de ce alții pot și eu sunt mereu în contratimp cu viața ? Poate că este chiar așa cum spunea Jung, poate că „viața nu se întâmplă pe baza a ceea ce îți dorești în mod conștient ci pe baza a ceea ce ești în adâncul sufletului” și ca să descoperi adevărul despre tine, mai ales să-l accepți, treci prin tot felul de experiențe pentru a fi pregătit să primești ceea ce îți este destinat. Dar până atunci, inconștientul – acel teritoriu plin de mister din interiorul tău– atrage ceea ce trăiești, chiar dacă raționalul tău strigă după altceva. De aceea poți să-ți dorești iubirea și să atragi ura sau indiferența, să-ți dorești respect și să atragi umilința, să-ți dorești abundență și să atragi sărăcia, să-ți dorești putere și să atragi decadența. Și pentru ca toate acestea să nu se mai întâmple, ai nevoie să te uiți în interior cu mai mult curaj. Poate că încerci să obții lucruri care nu sunt pentru tine, care nu te definesc sau poate că trebuie să schimbi ceva acolo, în adâncul sufletului pentru a obține ceea ce mintea ta dorește. Privind către tine vei face descoperiri care vor duce uneori la schimbări radicale în viața ta și poate că cel mai greu va fi să constați că te-ai golit încercând să susții pe cineva sau că ai jucat un rol în viața cuiva și dintr-o dată nu mai corespunde cu cine ești cu adevărat, pentru că îți limitezi cuvântul, îți încătușezi gândul, calci pe vârfuri în tăcerea celuilalt de teamă să nu auzi vreun tipăt. Sau poate descoperi că nimic din ceea ce știai, sau aveai nu ți se mai potrivește, că te simți un străin în propriul destin și atunci începi să-ți pui întrebări despre tine, despre relația ta cu lumea și sufletul tău începe coborârea către sine dorind să se regăsească. Bineînțeles că această „coborâre” este dureroasă pentru că îți descoperă adevăruri pe care un ai fi vrut să nu le știi, pe care le-ai ținut ascunse în subconștient sau de-a lungul timpului, le-ai proiectat în ceilalți. Și poate că tot atunci, viața îți scoate în cale persoane în care te vezi ca într-o oglindă, persoane pe care le caracterizezi exact așa cum ar trebui să te caracterizezi pe tine de fapt, persoane care scot la lumină toate umbrele tale. Abia când vei înțelege acest lucru, vei începe transformarea…și va sosi timpul în care tot ceea ce era pentru tine, te va găsi.
Descoperă mai multe la La mine în suflet
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Cu alte cuvinte, cam asta se intampla atunci cand un om se trezeste si vede cu alti ochi realitatea din jur. E greu de acceptat cand „castelul de carti” se darama, dar asta e…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
În rezumat, cam asta este…:). Cred că cel mai greu este să realizezi că descrierea pe care o faci celorlalți, ție ți-o faci.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Nu intotdeauna ceilalti sunt un fel de oglinda.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Știu că nu întotdeauna. Uneori ești tu oglinda și alteori sunt doar suflete ca și tine.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Riveting
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Thank You! Your articles are interesting
ApreciazăApreciat de 1 persoană