Sărbătoarea muzicii

Desfășurată sub titlul „Sunetul la superlativ”, sărbătoarea muzicii organizată de către Primăria Alba Iulia și Centrul Cultural „Palatul Principilor”, în parteneriat cu Institutul Polonez din București, Primăria Municipiului Chișinău și Europa FM, a transformat orașul, timp de trei seri, într-o veritabilă scenă de operă, iar acordurile muzicii au răsunat peste întreaga cetate ”Alba Carolina”, creând o atmosferă de poveste.

Din păcate nu am reușit să ajung la concertul Irinei Baianț, una dintre cele mai bune soprane a României, care a convertit un fragment dintr-un spectacol într-un spectacol în sine, „Adagio” fiind modul artistei de a „crea o călătorie care să vorbească inimilor pe limba lor.”

Nu am pierdut însă, spectacolul Operei Naționale din București, „Bărbierul din Sevilla” a lui Gioachino Rossini și mărturisesc că au trecut ani buni de când nu am mai asistat la un spectacol de operă așa că am profitat de ocazie și am petrecut o seară specială. La aproape 210 ani de la premiera mondială, ce a vut loc în anul 1816 pe scena teatrului Argentino din Roma, Bărbierul din Sevilla, rămâne un clasic universal despre iubiri interzise care prin personajele spumoase de la Figaro la Rosina, Don Bartolo sau contele Almaviva, ne introduce într-o lume plină de intrigi, pasiune și umor. Scenele operei prezentate în cele două acte împreună cu muzica interpretată de Orchestra Operei din București m-au transportat într-o epocă de altfel, de mult uitată.

Daniel Jinga, dirijorul care cu bagheta sa magică a transformat fiecare notă într-o emoție vie, s-a născut în Buzău și după un traseu muzical început de la vârsta de 5 ani a ajuns în 2016 dirijor principal al Orchestrei Metropolitan din București. Despre el, Gheorghe Zamfir spunea „Dumnezeu mi-a adus alături artiști talentați de care nu m-am mai despărțit pentru că au ajuns să mă știe pe dinafară, să mă înțeleagă din priviri. Daniel Jinga este un astfel de dirijor cu o remarcabilă inteligență muzicală.”

A fost mai mult decât un concert, a fost o întâlnire cu frumosul în forma lui cea mai pură. Fiecare vibrație a sunetului mi-a amintit cât de valoroasă este arta atunci când atinge sufletul, câtă emoție și fascinație poate transmite.