Tânărul păstrător al legilor divine își dorea să găsească calea către mântuire. „Ce bine să fac ca să am viața veșnică? a întrebat. „Să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu mărturisești strâmb; cinstește pe tatăl tău și pe mama ta și să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” i-a răspuns Iisus. Dar el toate acestea le respecta din fragedă pruncie însă, probabil erau doar preceptele cu care crescuse, norme pe care învățase să le respecte. Ce nu învățase încă era conceptul de bunătate, noua lege a lui Hristos care venise să înlocuiască „ochi pentru ochi și dinte pentru dinte” cu „oricui te lovește peste obrazul drept, întoarce-i și pe celălalt”. Era o schimbare radicală de conviețuire, de ideologii și credințe. Să pui dragostea acolo unde frații se omorau între ei, acolo unde popoarele erau mereu în război, acolo unde domnea legea răzbunării și credința că Dumnezeu te îndeamnă să-ți faci singur dreptate. Ce transformare profundă a întregii societăți voia să înfăptuiască Hristos!
Dar tânărul acesta, frământat de îndoieli și de lupte lăuntrice existențiale, trebuia să mai învețe ceva ca să găsească drumul spre desăvârșirea: diferența între a avea și a fi, diferența dintre bogăția materială și cea spirituală a faptelor și gândurilor bune, diferența dintre bogăția pe care o lăsăm în urma noastră și cea pe care o luăm cu noi. Nu a fost capabil să renunțe la avere pentru că era prea atașat de ea. Mai atașat decât de poruncile divine pe care le păzea și acest atașament stătea între dorința lui de a se mântui și putința lui Dumnezeu de a i-o oferi. Ceea ce este cu neputință la om, este cu putință la Dumnezeu dar asta numai dacă, reușești să găsești calea către El.
„Lucru cel mai de vârf al Scripturii se află în cuvintele: „Vrei să fii desăvârșit?” Restul e istorie, sfaturi, tactici, îndemnuri, legi.” spunea Sfântul Vasile cel Mare ceea ce înseamnă că spre asta trebuie să tindă orice credincios.
Descoperă mai multe la La mine în suflet
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
La mine în suflet 
Am si eu o intrebare🙃
Ce inseamna mantuirea despre care vorbesti si cine mantuieste pe cine?
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Presupun că știi răspunsul dar dacă tot ai întrebat: transformarea sufletului de-a lungul timpului până ajunge să fie cât mai aproape de desăvârșire, să încercăm să ajungem ca modelul pe care ni l-a dat Dumnezeu, pe Hristos asemănător la trup cu noi dar fără de păcat, să facem ceea ce ne învată : „iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă urăsc rugați’vă pentru cei care vă vatămă și vă prigonesc”. (Matei V, 44). Nu vă legați de cele pământești, de trup și de materie ci aveți credință în Mine că vă port grijă. Eu mă gândesc şi la buruieni și păsări și dacă mă îngrijesc de ele, cu cât mai mult grijesc de voi, ființe alese, care sunteți oameni.”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ok, dar cei care au alte credinte, spre exemplu cei de religie mozaica, musulmana, budista, etc. si care nu au treaba cu invataturile lui Hristos, se mantuiesc sau nu?
Vezi, aici e cel putin o „fractura logica”, deoarece cei care nu-s crestini si nu cunosc invataturile lui Hristos, inseamna c nu se mantuiesc. Aici, ori noi (oamenii) suntem cam „fraierici”, ori Dumnezeu ä dat un rateu”….
Mai mult, povestea cu mersul la biserica (ortodoxa) ca sa-ti ierte popa pacatele si ca sa te poti mantui, e iar o mare „bla, bla, bla”.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cristi, fiecare vede lucrurile din punctul său de vedere dar te asigur că și celelalte religii cred în mântuire și în viața veșnică (cu excepția budismului unde există credința în reîncarnare. În plus Hristos este menționat ca mesager al luminii sau figură spirituală în alte patru religii importante chiar în textele sacre: creștinism, iudaism, islam, bahá’í și în textele apocrife ale budismului și hinduismului. Deci învățăturile sale sunt pretutindeni și toate religiile îndeamnă la iubire și iertare.
Apoi eu nu merg la biserică ca să-mi ierte popa păcatele, pentru că nu el le iartă ci Dumnezeul acesta universal (același pentru toți) ci pentru că acolo îmi găsesc liniștea sufletească așa cum tu probabil o găsești în altceva și eu nu o judec.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu doresc sa te judec, dar ceva ma impinge sa-ti amintesc despre egregori. Evident, e decizia ta si pana la urma orice drum e valid, deoarece tot acolo ajungem, intr-un final
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Scuze, dar sunt un pic sensibilă pe subiectul acesta pentru că mereu a fost cineva în preajma mea care m-a ironizat pe tema credinței mele. Am mai discutat subiectul și acum poate știi și tu că am studiat și studiez și alte căi de dezvoltare spirituală dar deocamdată rămân la aceasta ca practică, poate și pentru că e cea pe care o cunosc cel mai bine. Dar așa cum bine spui, contează scopul final.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu aici il am aici pe Teodosie si arunci cand il vad, am asa o stare, de parca-i ziua de luni si trebuie sa merg iar la munca, pt o noua saptamana 🤣
N-am cum, adica n-am cum….n-am cum sa intru in biserica in care intra si Teodosie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te înțeleg 😅
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoase, profunde si sanatoase aceste „Gânduri de Duminica”,iar daca le-am purta în Suflet zi de zi, în toate anotimpurile vietii, cu siguranta nu vom mai îmbatrâni, ci vom renaste si vom retrai, bucuriile copilariei si al tineretii.
Să aveți în voi gândul acesta, care era și în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.
Binecuvântari supreme, eterne, perene, în orice anotimp, împrejurari ori vreme!
ApreciazăApreciază