Transparența Ursulei

A apărut un nou val de critici împotriva Ursulei von der Leyen pentru dispariția mesajelor dintr-o convorbire cu Macron, în ianuarie 2025, în care acesta din urmă ar fi exprimat îngrijorări privind acordul comercial UE-Mercosur și efectele acestuia asupra fermierilor francezi.

Acordul UE-Mercosur, este un tratat de liber schimb, care prevede reducerea taxelor vamale cu scopul de a facilita accesul pe piața UE a blocului Mercosur, respectiv Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay, pentru exportul de carne de vită, zahăr, etanol și alte produse agricole, precum și accesul UE pe piața Americii de Sud pentru exportul de mașini, echipamente, produse chimice, medicamente și servicii. Acesta ar fi cel mai mare contract semnat vreodată de UE acoperind o piață de peste 700 de milioane de oameni. Susținătorii lui cred ar scădea dependența Europei de China și SUA, ar consolida legăturile strategice cu America Latină și ar stimula creșterea economică. Pe de altă parte există temeri că acest acord ar crește presiunea asupra mediului încurajând defrișările în Amazon și ar constitui o concurență neloială cu fermierii din Franța, Irlanda, Polonia și alte țări. Tocmai de aceea unele state membre, inclusiv Franța, refuză ratificarea acestuia în forma actuală.

Negocierile au fost percepute adesea ca netransparente și tocmai de aceea dispariția mesajelor dintre Macron și Ursula von der Leyen a ridicat suspiciuni. Jurnalistul Alexander Fanta de la publicația „Follow the Money” a solicitat acces public la mesaj, dar cererea a fost respinsă, întrucât Comisia a declarat că nu a putut să-l identifice după “cercetări exhaustive”. La sesizarea jurnalistului, Ombudsmanul European a lansat o anchetă privind utilizarea funcției „mesaje care dispar” a serviciului Signal de către șefa Comisiei Europene cu motivația că nu era suficient de relevant pentru a fi arhivat. Se pare că în directivele de securitate emise în 2022, este specificată această posibilitate de selectare a funcției respective, pentru a reduce riscul de scurgeri de informații și breșe de securitate.

„Comisia recunoaște că folosește ștergerea automată a mesajelor Signal ale VDL – ceea ce înseamnă că probabil nu vom vedea niciunul dintre ele, niciodată. Ceea ce înseamnă, de asemenea, că nimeni, în afară de Comisie, nu poate vedea și decide dacă să păstreze un document, darămite să acorde acces la acesta”, a scris Fanta pe contul său de LinkedIn.

János Bóka, ministrul pentru Afaceri al Uniunii Europene a criticat-o dur pe șefa Comisiei. El a spus printre altele că „Nu mai este doar o problemă personală a lui von der Leyen. Este o criză pentru întreaga conducere de la Bruxelles. Europa nu are nevoie de negocieri secrete și mesaje «pierdute», ci de lideri responsabili.”

Noul caz amintește de așa numitul Pfizergate din timpul pandemiei de COVID 19 când Ursula von der Layen a recunoscut într-un interviu acordat publicației The New York Times că încheierea acordului cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla privind achiziția de vaccinuri în valoare de 2,4 milioane de euro, s-a realizat prin intermediul mesajelor text care ulterior au dispărut fără urmă. Acea situație a declanșat un adevărat scandal și a ridicat mari semne de întrebare cu privire la transparența celor de la Bruxelles. Poate de aceea este de neînțeles cum a reușit șefa Comisiei Europene să obțină un al doilea mandat.

Recentul scandal și recenta moțiune de cenzură inițiată de europarlamentarul Gheorghe Pipera care a reușit să strângă 74 de semnături (fără precedent în Parlamentul European), nu fac decât să demonstreze că nenumăratele critici conform cărora conducerea Europei operează în umbra mesajelor secrete și a scandalurilor sunt justificate.