Un fel de rugă

Iată-mă-s Doamne, un suflet nici tânăr nici bătrân, care între două păcate găsește răgaz pentru o clipă de smerenie. Întreaga mea ființă o plec în fața Ta și mă rog Ție, iartă-mi rătăcirile, nedumeririle, cuvintele care uneori rănesc! Ajută-mă ca în fiecare zi să micșorez distanța între ceea ce sunt și ceea ce vrei Tu să fiu! Nu-ți cer să-mi alungi gândurile păcătoase pentru că fără ele poate nu aș fi conștientă de înțelepciunea învățămintelor Tale dar te rog să-mi dai puterea de a nu le pune în practică.Învață-mă să trăiesc cu sufletul plin de recunoștință pentru că recunoștința este cea care dă plenitudine vieții, cea care face ca tot ce avem să fie suficient. Recunoștința transformă tot haosul din noi în claritate și dă importanță la tot ce ni se pare superfluu! Învață-mă să-mi accept Doamne, neputințele și fă-mă izvor de bunăvoință și empatie! Ajută-mă să te cunosc prin felul în care dau lumii ceea ce Tu mi-ai dat mie!

Iată-mă-s Doamne, un suflet nici tânăr nici bătrân, care între două păcate găsește răgaz pentru o clipă de smerenie.


Descoperă mai multe la La mine în suflet

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

6 comentarii la „Un fel de rugă”

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.